— Nu prea vad ce vrefi sa spuneti, Miss Marple, o intrerupse doctorul Lloyd.
— Dumneavoastra presupune^i, nu-i asa, ca Sir Ambrose avea o afec^iune in care di-gitalina era daunatoare. Dar n-ayem nici o dovada ca ar fi asa. Ar putea la fel de bine sa fie si invers.
— Invers ?
— Da, n-a^i spus dumneavoastra ca este deseori prescrisa in bolile cardiace ?
— Tot nu in^eleg. Miss Marple, unde vrefi sa ajungefi ?
Va asteptam mereu cu un zambet si traduceri legalizate de cea mai buna calitate livrate la timp. Va oferim traduceri profesioniste realizate de catre traducatori autorizati. Realizam traduceri din aproape orice domeniu : traduceri juridice (contracte, sentinte etc), traduceri tehnice (manuale de utilizare, fise tehnice etc), traduceri economice, financiar-bancare, medicale, din domeniul IT si multe altele.
— S-ar ii putut foarte bine ca Sir Ambrose sa aiba digitalina in permanent, fara sa trebuiasca s-o justifice. Ceea ce incerc sa spun (intotdeauna ma exprim greoi) este aceasta.-sa presupunem ca cineva vrea sa otraveasca pe altcineva cu o doza fatala de digitalina. Cel mai simplu lucru nu e oare sa aranjeze in asa fel, incit toata lumea sa fie otravita cu frunze de digitalina ? In nici unul din cazuri nu va fi fatala, fireste, dar fn acelasi timp, nimeni nu va fi surprins sa existe
o victima ; dupa cum spunea si doctorul Lloyd, aceste lucruri sint incerte. Nimeni nu se va intreba daca fata a mincat o doza fatala de digitalina traduceri autorizate sau ceva de felul acesta. Putea foarte bine sa-i fi fost amestecata intr-un cocteil, sau in cafea, sau chiar sa-i fi fost administrate sub forma unei bauturi to-nice.
— Vre^i sa spuneti ca Sir Ambrose si-a otravit pupila, pe fata incintatoare pe care o iubea ?
— Exact, spuse Miss Marple. Vede^i cazul domnului Badger si al menajerei sale tinere. Sa nu-mi spuneti ca-i un lucru absurd ca un barbat de saizeci de ani sa se indragosteasca de o fata de douazeci. Se intimpla in fiecare zi. Indraznesc sa traduceri legalizate spun ca in cazul unui auto¬crat ca Sir Ambrose este nebunie curata, cum deseori se intimpla in asemenea impre-jurari. El n-a putut suporta gindul de a o ve-dea maritata — s-a si opus cit a putut — si a cedat. Gelozia lui nebuneasca a luat aseme¬nea proportii incit a preferat s-o omoare decit s-o lase linga tinarul Lorimer. Probabil ca avqa de mult in cap acest gind, devreme ce frunzele de degetel cresteau printre salvii. Le-ar fi cules chiar el. la un moment dat, si le-ar fi trimis la bucatarie chiar prin ea. E groaznic sa te gindesti la asta, dar cred ca trebuie sa privim mai compatimitor aceasta situatie. Barba^i, onorabili chiar, la virsta aceasta devin ciudati, mai ales cind e vorba
The Altar of Bang
vineri, 15 aprilie 2011
Traduceri legalizate
Etichete:
asteptam,
bucatarie,
digitalina,
domeniu,
graznic,
traduceri,
traduceri araba,
traduceri autorizate,
traduceri legalizate,
traduceri rusa
Foraje puturi apa
Pensie, retras la tara in casuta visurilor sale, nu-si pierdu6e instinctul sau profesional.
— Nu uit niciodata o fata intilnita, re-
peta el cu incapatinare. Este doamna An¬
thony. Cind mi-a vorbit de doamna Merrow-
dene, am stiut imediat despre cine este vorba.
Capitanul Haydock nu se sim^ea in largul sau. Merrowdene-ii erau vecinii sai cei mai apropiati dupa Evans. Ar fi uluitor ca tinara femeie sa fie una si-aceeasi cu eroina unei .,cause celebre". A trecut mult timp de-a-tunci. Nu se poate !
Folosim urmatoarele materiale pentru foraje puturi de apa: tubulatura PVC cu filtru de tip Screen si pietris margaritar, bentonita, tuburi ejectoare, venturi de fund.
Bentonita este folosita la prepararea fluidelor de foraj.
— E o poveste veche, ingaima el.
— De-acum noua ani, completa Evans cu promptitudine. De noua ani si trei luni. I{i amintesti cazul ?
— Foarte vag.
— Anthony obisnuia sa se trateze cu arse¬nic, asa ca femeia a fost achitata.
— $i de ce sa n-o fi achitat ?
— Nu invinuiesc pe nimeni. Au dat un verdict foraje puturi apa absolut corect, pe baza probelor.
— Atunci ? Nu infeleg ce te framinta.
— Pe cine ? Pe mine ?
— Mi s-a parut ca ai ceva pe suflet.
— Deloc.
— E-o istorie veche, insista capitanul con¬ciliator. Daca vreodata, din nefericire, doam-
na Merrowdene a trebuit sa fie judecata pen-tru crima si apoi achitata...
— Achitarea rareori e considerate o nefe¬ricire, i-o intoarse Evans.
— $tii foarte bine ce vreau sa zic. $i capi¬tanul continua iritat : Daca biata femeie a fost eroina unei experience atit de nepla-cute nu inseamna ca noi trebuie sa rascolim totul din nou, nu-i asa ?
Evans nu raspunse. .
— Ei, haide, haide, Evans, femeia a fost nevinovata. Tu insu^i ai spus-o.
— Eu ? Eu n-am spus c-a fost nevinovata. Am spus doar ca au achitat-o.
— E-acelasi lucru.
— Nu intotdeauna;
Capitanul Haydock, care incepuse sa-si go-leasca pipa lovind-o de piciorul scaunului, in-trerupse aceasta operate si se ridica in pi-cioare cu o fa^a uluita.
— Aha 1 Deci asta-i parerea ta. Tu nu crezi ca este nevinovata !
— N-am spus asta. Nu prea stiu nici eu... Anthony obisnuia sa se trateze foraje cu picaturi de arsenic. So^ia lui era cea care i le administra. intr-o zi, din greseala, a luat o doza prea mare. Dar din a cui greseala ? A lui sau a ei ? Ni¬meni n-a putut spune, asa ca a fost achitata
— Nu uit niciodata o fata intilnita, re-
peta el cu incapatinare. Este doamna An¬
thony. Cind mi-a vorbit de doamna Merrow-
dene, am stiut imediat despre cine este vorba.
Capitanul Haydock nu se sim^ea in largul sau. Merrowdene-ii erau vecinii sai cei mai apropiati dupa Evans. Ar fi uluitor ca tinara femeie sa fie una si-aceeasi cu eroina unei .,cause celebre". A trecut mult timp de-a-tunci. Nu se poate !
Folosim urmatoarele materiale pentru foraje puturi de apa: tubulatura PVC cu filtru de tip Screen si pietris margaritar, bentonita, tuburi ejectoare, venturi de fund.
Bentonita este folosita la prepararea fluidelor de foraj.
— E o poveste veche, ingaima el.
— De-acum noua ani, completa Evans cu promptitudine. De noua ani si trei luni. I{i amintesti cazul ?
— Foarte vag.
— Anthony obisnuia sa se trateze cu arse¬nic, asa ca femeia a fost achitata.
— $i de ce sa n-o fi achitat ?
— Nu invinuiesc pe nimeni. Au dat un verdict foraje puturi apa absolut corect, pe baza probelor.
— Atunci ? Nu infeleg ce te framinta.
— Pe cine ? Pe mine ?
— Mi s-a parut ca ai ceva pe suflet.
— Deloc.
— E-o istorie veche, insista capitanul con¬ciliator. Daca vreodata, din nefericire, doam-
na Merrowdene a trebuit sa fie judecata pen-tru crima si apoi achitata...
— Achitarea rareori e considerate o nefe¬ricire, i-o intoarse Evans.
— $tii foarte bine ce vreau sa zic. $i capi¬tanul continua iritat : Daca biata femeie a fost eroina unei experience atit de nepla-cute nu inseamna ca noi trebuie sa rascolim totul din nou, nu-i asa ?
Evans nu raspunse. .
— Ei, haide, haide, Evans, femeia a fost nevinovata. Tu insu^i ai spus-o.
— Eu ? Eu n-am spus c-a fost nevinovata. Am spus doar ca au achitat-o.
— E-acelasi lucru.
— Nu intotdeauna;
Capitanul Haydock, care incepuse sa-si go-leasca pipa lovind-o de piciorul scaunului, in-trerupse aceasta operate si se ridica in pi-cioare cu o fa^a uluita.
— Aha 1 Deci asta-i parerea ta. Tu nu crezi ca este nevinovata !
— N-am spus asta. Nu prea stiu nici eu... Anthony obisnuia sa se trateze foraje cu picaturi de arsenic. So^ia lui era cea care i le administra. intr-o zi, din greseala, a luat o doza prea mare. Dar din a cui greseala ? A lui sau a ei ? Ni¬meni n-a putut spune, asa ca a fost achitata
Etichete:
baza,
doza,
foraje,
foraje puturi,
foraje puturi apa,
greseala,
nefericire,
nimeni,
probe,
verdict
Scoala de soferi
Proprietatea lui era ipotecată şi doamna l.iiitiy ne-a ascuns acest lucru, aş cere pe-imlizarea ei pentru acţiune incorectă. Şi-a-cum, doamna Carpenter. Sâ ştiţi că o sus-pectez pe această doamnă. O dată jpentru mîinile ei albe, mai apoi pentru alibiul exce-lent avut pentru momentul cînd s-au cules ierburile. N-am niciodată încredere în alibi-uri. Şi mai am un motiv pentru care o sus-pectez, dar deocamdată îl păstrez numai pen-tru mine. Totuşi, pentru că trebuie să-mi ex-prim părerea, o consider pe domnişoara Maud Wye autoarea crimei pentru că exislă mai multe probe împotriva ei decît a celorla]ţi.
Scoala de soferi te instruieste in vederea obtinerii permisului de conducere categoria B. Si tu poti deveni sofer cu adevarat urmand cursurile unei scoli de soferi profesioniste. A gasi o scoala de soferi este usor, a alege este un pic mai greu, dorinta ta fiind servicii de calitate la preturi mici.Noi iti venim in intampinare exact cu ceea ce tu cauti.
— Următorul. Doamna Bantry arătă spredoctorul Llyod.
— Cred că greşiţi, Clithering, în a menţine părerea că moartea fetei a fost premeditată. Sînt convins că ucigaşul voia să-1 lichideze pe Sir Ambrose. Pe tînărul Lorimer nu-1 cred în stare de aşa ceva pentru că avea prea puţine cunoştinţe. Sînt înclinat să cred că vinovata este doamna Carpenter. Ea
trăia de mulţi ani în familie, cunoştea starea sănătăţii lui Sir Ambrose şi putea foarte bine să aranjeze astfel lucrurile ca Sylvia să fie cea care să culeagă frunzele (aţi spus şi dumneavoastră că fata nu era prea deşteaptă). Motivul, vă mărturisesc, nu-1 văd ; dar mă aventurez să presupun că Sir Ambrose întocmise odată un testament în care şi ea figurase. Cam asta pot spune.Doamna Bantry ,îşi îndreptă degetul ară-tător spre Jane Helier.
— Nu ştiu ce să spun, decît atît : de ce să nu fie chiar fata vinovată ? Ea a dus frunzele în bucătărie, la urma urmei. Aţi spus că Sir Ambrose se opusese căsătonei ei.
Dacă el murea, ea căpăta banii şi se putea mărita. Şi ştia la fel de bine care este stare sănătăţii lui Sir Ambrose ca şi doamna Carpenter.
Degetul doamnei Bantry se îndreptă acum spre Miss Marple.
— Şi-acum, atoateştiutoarea noastră pri-etenă, zise ea.
— Sir Henry a explicat totul foarte clar, începu Miss Marple. Doctorul Lloyd a avut perfectă dreptate în tot ce a spus. Pentru ei, totul este foarte limpede. Mâ întreb însă dacă doctorul Lloyd a sesizat un aspect al spuselor sale. Vedeţi dumneavoastră, nefiind medicul curant al lui Sir Ambrose, nu putea şti ce fel de boală a inimii avea acesta, nu-i aşa ?
Scoala de soferi te instruieste in vederea obtinerii permisului de conducere categoria B. Si tu poti deveni sofer cu adevarat urmand cursurile unei scoli de soferi profesioniste. A gasi o scoala de soferi este usor, a alege este un pic mai greu, dorinta ta fiind servicii de calitate la preturi mici.Noi iti venim in intampinare exact cu ceea ce tu cauti.
— Următorul. Doamna Bantry arătă spredoctorul Llyod.
— Cred că greşiţi, Clithering, în a menţine părerea că moartea fetei a fost premeditată. Sînt convins că ucigaşul voia să-1 lichideze pe Sir Ambrose. Pe tînărul Lorimer nu-1 cred în stare de aşa ceva pentru că avea prea puţine cunoştinţe. Sînt înclinat să cred că vinovata este doamna Carpenter. Ea
trăia de mulţi ani în familie, cunoştea starea sănătăţii lui Sir Ambrose şi putea foarte bine să aranjeze astfel lucrurile ca Sylvia să fie cea care să culeagă frunzele (aţi spus şi dumneavoastră că fata nu era prea deşteaptă). Motivul, vă mărturisesc, nu-1 văd ; dar mă aventurez să presupun că Sir Ambrose întocmise odată un testament în care şi ea figurase. Cam asta pot spune.Doamna Bantry ,îşi îndreptă degetul ară-tător spre Jane Helier.
— Nu ştiu ce să spun, decît atît : de ce să nu fie chiar fata vinovată ? Ea a dus frunzele în bucătărie, la urma urmei. Aţi spus că Sir Ambrose se opusese căsătonei ei.
Dacă el murea, ea căpăta banii şi se putea mărita. Şi ştia la fel de bine care este stare sănătăţii lui Sir Ambrose ca şi doamna Carpenter.
Degetul doamnei Bantry se îndreptă acum spre Miss Marple.
— Şi-acum, atoateştiutoarea noastră pri-etenă, zise ea.
— Sir Henry a explicat totul foarte clar, începu Miss Marple. Doctorul Lloyd a avut perfectă dreptate în tot ce a spus. Pentru ei, totul este foarte limpede. Mâ întreb însă dacă doctorul Lloyd a sesizat un aspect al spuselor sale. Vedeţi dumneavoastră, nefiind medicul curant al lui Sir Ambrose, nu putea şti ce fel de boală a inimii avea acesta, nu-i aşa ?
Etichete:
alibi,
bantry,
caregoria b,
crima,
lorimer,
perfect,
scoala de soferi
duminică, 23 ianuarie 2011
The In-House and Contract Development Paradigm
In-house development is done by customer’s own programmers, while contract development is done by an outside company. In both cases, the programmers are generally paid for the act of writing software, rather than for the software as in the case of the retail paradigm. The customer can dictate whether the software will be exclusively for that customer or will be made accessible to others. So, the customer controls distribution, and the paradigm is differentiating software. Generally, the contractor will try to use some of the work done for a customer in other projects. So, the cost can be shared between more customers, each being charged less. However, it may happen that the contractor sells business differentiators, which may damage the business. Also, the customer sustains the cost and risk of development. But in order to be justified, the new software must not have a duplicate (re-inventing the wheel) because it would be a waste of money.
Etichete:
firma de contabilitate,
foraje puturi apa,
paradigms,
traduceri
The Retail Paradigm
The retail paradigm is responsible for less than 30% of all software development. The cost of the software development is usually borne by a single manufacturer and the risk of failure is borne entirely by the manufacturer. The cost of development is distributed to customers if the product is successful on the market. Since it cannot directly distribute cost and risk until the product matures, manufacturers turn to investment markets as an external mechanism to distribute cost and risk. The need for outside capital is of long duration. Successful companies may re-invest profits in the development of subsequent software products rather than return to investment markets.
The overhead of the traditional brick-and-mortar retail sales paradigm is extremely high, with less than 10% of the money paid for the software by the end-user actually goes into product marketing, software development, and documentation. Microsoft spent only 16.8% of its 2004 revenues on R&D. The rest went into items such as the very expensive process of finding customers for Microsoft’s products: advertising, design and manufacture of an attractive package that that is discarded after the sale, payment to the retailer for shelf space, sales staff, and profit.
The retail model can only be used economically to create products for a mass market. A mass market will mask the inefficiency of the paradigm, as each customer can pay a relatively small cost compared to the cost of software development. Many software products cannot be created because they would not provide a large enough market to amortize both the cost of development and the large overheads. Moreover, many new products that could eventually build a large market will not be considered, because companies and investors cannot be convinced that such a market would develop, or the risk of failure is too high. This tends to damp innovation within this model.
The most important innovation in the last decade of global computer business, the web server and the browser, had to be developed as an open source product at a federally-funded university research laboratory. No company was convinced that it would be profitable. The only company that did invest in the project (Autodesk, Ted Nelson’s Xanadu Project) chose not to complete it due to the uncertain future revenue model.
Etichete:
paradigms,
retail,
scoala de soferi,
traduceri autorizate,
traduceri legalizate
Economic Paradigms of Software Development
There are four economic models for software development: retail, in-house and contract, efforts at collaboration without open source licensing and open source. The differentiating issues are: how they distribute the cost of development, how they distribute the risk of failure, their efficiency in funding software development rather than overheads of the process and the degree to which others can be excluded from using the software. A comparison regarding the below four paradigms can be consulted in the appendix section.[1]
[1] See Appendix no. 6 to learn about advantages and disadvantages of each of the four paradigms
Etichete:
contabilitate,
economics,
foraje puturi,
paradigms,
software
P4KO, OK?
P4KO is coming at cha' from San Luis Potosi, Mexico. Discovered this guy and found his tunes to rock, hard core. Not quit sure what the moniker stands for, but who cares? What's in a name, especially when the music speaks the ancient tongue of le Daft Punk?
P4KO started producing tunes in Oh Seven after holding it down on drums and guitar for several local bands in Mexico. The 'P' traded analogue for digital at the influence of MSTRKRFT, Daft Punk, DANGER!, and all those other pesky French fellows. He's also quit the graphic designer, you can check his work here.
If you peep his myspace, you can sample much more tunage, but the dude was nice enough to lend us the following frequency frickesy:
P4KO - A.Y.B.
Miami vibe, through and through! Where yer Wayfarers at??
P4KO - Where is my Mind?
Have I mentioned Daft Punk with this guy yet? Total groovy number on this one.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)